SMS de Crăciun

"Fie ca lumina să lumineze luminile luminoase și călduroase ale bradului sufletului pur universal..." ?!?

Cam așa tind să înceapă, să se desfășoare și să se încheie toate SMS-urile primite în ultima perioadă de la cei mai "buni" prieteni ai noștri cum ar fi Vodafone, Promode și mulți alții. Mi se pare un gest atât de neînsemnat și de fals, să furi un template pe care să îl "personaizezi" cu semnătura ta și să îl trimiți tuturor cunoștințelor și partenerilor în sens comercial și nu numai. Partea cea mai amuzantă este atunci când iei totul de-a gata și nici măcar nu editezi semnătura, s-a întâmplat și așa...

Crăciunul nu înseamnă spam ci perioada aceea din an în care (te) dăruiești și (te) bucuri (de) pe cei dragi dar și pe ceilalți. Perioada în care vine Moșul și totul este o feerie (nu orhidee!). Crăciunul înseamnă familie și prieteni, înseamnă Matei...

Iar anul acesta la noi "Moșul" a venit să stea definitiv!

La mulți ani!

PS Știm, o să ne înjure peste câțiva ani...dar nu ne-am putut abține :P

După 20 de ani

Acum 20 de ani am crezut în renaștere!

Chiar dacă nu înțelegeam exact ce se întâmplă, înțelegeam din conversațiile conspirative ale părinților că ceva se întâmplă.

Îmi amintesc niște pături groase în geamuri, îmi amintesc pachetele pe care le făcea mama și alții din bloc grupului care păzea cu schimbul strada. Pentru că da, se impunea paza, doar fuseseră văzuți niște indivizi suspecți prin împrejurimi!

Îmi amintesc cizmele mele gri de fâș pe care mi le priveam cum înaintează pe asfalt atunci când am ieșit prima dată din casă, dupa multă vreme, trimisă de mama să iau "pîine".

Îmi mai amintesc că tata a însoțit o mătușă de-a mea din alt oraș până în Piața Revoluției ca să vadă ce se întâmplă.

Îmi amintesc că mult timp după aceea mă tot uitam la clădiri și căutam urme de gloanțe.

Îmi amintesc că vedeam fețe necunoscute la televizor, în pulovere tricotate de mână, oameni frenetici, haotici.

Îmi amintesc că înțelegeam și nu înțelegeam bucuria mocnită a celor din jurul meu. Le era încă frică să izbucnească în larcrimi de fericire pentru ce se întâmpla.

Îmi amintesc că prima dată când am mâncat portocale roșii se zvonea că sunt injectate cu sângele celor de la revoluție.

Îmi amintesc că ceva timp nu am crezut că totul a fost o mscaradă ordonată de contextul geo-politic al acelor vremuri.

Acum știu că oamenii care au murit ca niște eroi au murit pentru cea mai demnă și onorabilă cauză, neștiind că sunt marioanete pe o scenă improvizată. Sunt vorbe mari pe care eu mă feresc, în mod normal să le folosesc, totuși, oamenii aceia sunt eroii noștri, sunt întruchiparea visului nostru de a fi liberi, de a vorbi, de a gândi, de a fi!

Cum spuneam, acum 20 de ani am crezut în renaștere! La 20 de ani de atunci trăiesc bucuria renașterii prin nașterea lui Matei!

Acum 20 de ani nu știam că voi trai cea mai puternică emoție, că voi avea un fiu și că el îmi va umple ființa cu zâmbetul lui. Nu știam că ne va umple inimile pâna la refuz cu o fericirea pe care acum o trăiesc din plin.

Zâmbetul lui Matei este acum conștient, nu mai este involuntar, este zâmbetul unui bot de om care recunoaște vocea care îi dă siguranță și liniște. Și asta mă copleșește.

Acum 20 de ani nu știam că fiecare freamăt, fiecare degețel, fiecare expresie a lui îmi vor fi cele mai puternice motive pentru a fi mai bună, mai puternică și pentru a face puiul ăsta mic să fie cea mai împlinită ființă din lume.

Și iată-ne acum, mai fericiți ca niciodată! Beretele verzi de astăzi revoluționează băița prin noi și noi chiote și giumbușlucuri cu care părinții protagonistului se delectează copios.

Acum 20 de ani nu știam că în curând voi petrece alături de Matei primul lui Crăciun...

He's too making a list and checking it twice...

Anul acesta Moșul cel mic și-a revizuit lista copilașilor de pretutindeni și l-a trecut acolo pe prima pagină și pe Matei.

Norocul băiatului a fost că este prevăzător și deține încălțăminte cu câteva numere mai mari, așa ca pentru primăvară, altfel nu știu unde ar fi putut plasa Moș Nicolae cele aduse pe furiș.

N-au încăput ce-i drept decât 3 acadele și nici de alea nu va beneficia încă, dar oricum...

În plus de asta și cu aceeași ocazie și părinții și-au completat lista gadgeturilor bebelușești cu un scaun auto 0+ luni cu isofix. Nefiind ei foarte experți în acest nou mod de a așeza copilul se impune urmatoarea întrebare: Oare o sta bine?

Chiar nu ne dăm seama dacă este o poziție firească sau dacă dimpotrivă stă un pic chircit... Nu a fost lăsat să stea foarte mult în cuibar deoarece au intervenit diversiuni precum papa/somn.

Sperăm totuși să stea cât mai confortabil cu putință deoarece acum putem face cu ușurință și mai multe vizite și întrevederi.

Răscoala de la 1907

De cele mai multe ori conștientizezi că există o problemă în momentul în care "te lovești" în mod direct de ea. De când am început să ieșim cu Matei la plimbare am constatat exact problema la care mă refeream; să o numim generic "trotuarul".

Precum s-au răsculat țăranii la 1907 (a se citi cuvântul "țăran" cu sensul lui din 1907) tot așa ne-am răsculat și noi împotriva țăranilor (a se citi cuvântul "țăran", polisemantic, cu sensul lui peiorativ) care se îndelednicesc cu activități precum:

- parcatul pe trotuar astfel încât să nu mai încapă nici Gabi Szabo în mers, darămite un căruț bleu...

- parcatul mașinii (în general gip) exact pe porțiunea în care trotuarul este cel mai puțin înalt...

- garatul mașinii lipit de cea din față/spate astfel încât odată ajuns pe trotuar cu bebele, acolo să rămâi.

Am experimentat foarte multe dintre aceste neajunsuri amintite mai sus și asta într-un interval foarte scurt de timp, practic de când am început să ne strecurăm ca printre bombele unui câmp minat cu căruțul prin București în încercarea disperată de a nu zgâlțâi chiar la maxim pachețelul fragil din dotare.

Poate că odată cu venirea lui Matei pe lume am devenit noi mai pro bebeluși (nu că nu am fi fost și de dinainte); avem poate greșita impresie că lor, fiind atât de mici și de neajutorați, li se cuvine "prioritatea", că pentru ei ar fi frumos să ne gândim un grăunte de nisip de clepsidră în sens anticipativ și să ne adaptăm anumite obiceiuri proaste sau tendințe înconjurătoare molipsitoare pentru a reuși să conviețuim în armonie.

Această problemă există, persistă și acum ne-am lovit și noi de ea. Nu rămâne decât să ne adaptăm ruta aleasă oricum dinainte pe baza acelorași criterii.

Mai e mult pân la târg?

Mostră a perechii de părinți denaturați pe mâna cărora a nimerit Matei, izvor edificator al modului în care cei doi "săritori" au lăsat orice la o parte și l-au ajutat pe băiat să treacă peste acele clipe grele.

Dar stați puțin... parcă nici nu îl deranja atât de tare (spre deloc) și în plus de asta era și foarte haios!

Matei și sunetele nopții

Noaptea se lăsase repede peste orașul întunecat și udat de o ploaie albastră și deasă. Eroul nostru era încă între lumea viselor și realitate...

În momentul în care orologiul bate nestingherit ora zonei crepusculare se auzi un zgomot șiret și destul de puternic dinspre hol. Cine să fie?

Matei duse repede mâna la teacă dar nu mică îi fu mirarea când realiză că flinta nu mai era la locul ei. Își aduse repede aminte faptul că cedase arma unora mai puțin viteji decât el și acest lucru îl liniști...

Detectiv cu greutate și cu o tenacitate ieșită din comun acest nou caz de investigat nu îi putea rezista foarte mult. El a reușit încă odată să dezvăluie misterul zgomotului înfundat în noapte...

Era Moș Ene care vine în fiecare seară pe la genele care se predau repede, dese și grele. Deznodământul nu putea fi mai frumos...

Noaptea se răsucea în continuare pe mosorelul înnorat care veghează parcă la micuțul nostru îngeraș...

Va urma...

Bee

Astăzi este o zi specială pentru noi, bărbaţii familiei "Guldemburg" deoarece cu câţiva ani în urmă s-a născut Bee...

Frumuseţe dar şi naturaleţe

filosofie dar şi psihologie

culori dar şi baloane de lăptic

Lars von Trier dar şi film-noir

scorțișoară dar și turtă dulce

hippie dar şi punk dog

aripa stângă dar şi corpul şi cea dreaptă

fimo dar şi artă intangibilă

shine dar şi silk

zâmbet dar şi roşu în obraji

Cartureşti dar şi Cafenescu

aluniţă dar şi fistic

frappe dar şi Fire

Klimt dar şi Gaudi

stilou dar și USB

Hard Rock Cafe dar şi Rock-am-Ring

zulufi dar şi ciucurei

mozaic dar şi cretă

înmulţit dar şi impărţit

311 dar şi Victoriei 2

glob de sticlă dar şi pământesc

prezent dar şi trecut şi viitor

univers dar şi punct de sprijin

umbre dar şi lumini

auditorium dar şi cortine

miere dar şi urs de pluş

lipici dar şi bandă adezivă

Janis dar şi uşile

portocală mecanică dar şi lollipop

dungi dar şi dungi cu dungi

suflet dar şi pereche

32 dar şi 23

într-un cuvânt, Bee!