Alte 9 luni

Şi iată că inevitabil am ajuns şi aici. Şi în acelaşi mod firesc de consumare al lucrurilor vom ajunge să privim şi mai de sus, şi tot aşa.

Astăzi ne uităm în jos de la 9 luni şi parchetul nu ni se mai pare o taină atât de mare; a fost străbătut în lung şi-n lat, a fost tăbăcit, pălmuit, lins şi lăcrimat pentru că perimetrul safe (zona soft de covor plus păturică şi pernuţe) nu este niciodată survolat.

Conversaţia pe bebeluşeşte este la ea acasă şi nu numai; se manifestă pe stradă, în parcuri, la trecerile de pietoni în tandem cu puţinii oamenii care aşteaptă licărirea omuleţul verde şi crăcănat pentru a traversa, dis de dimineţile care ne-au fost transformate în adevărate prelegeri elevate şi răsunatoare.

Băiţa a devenit "La scăldat" în sensul în care la sfârşitul operaţiunii Delta Force dacă mai rămâne apă de-un deget pe fundul cădiţei.

Am început să ne spălăm singuri pe dinţi, avem un arsenal de 5-6 periuţe pe care nu le aruncăm de sus ca să vedem cum cad, asa cum păţesc alte obiecte cu rol ştiinţific, ci sunt folosite sârguincios, câteodată chiar orientate invers dintr-un exces de zel specific vârstei, pentru igiena celor 6 dinţişori.

Ar mai fi atât de multe lucruri de spus - pe care le vom spune cu siguranţă! Mulţumim 'Tei !

La Mulţi Ani !

Imaginea alăturată are o poveste aparte. Ca disclaimer, poza îl înfăţişază pe Matei cam la 8 luni, cu alte cuvinte astăzi este mult mai măricel şi mai frumos decât în iulie, dar este o poză foarte dragă nouă şi ca atare s-a publicat.

Şi dacă nu v-aţi prins încă să ştiţi că există un pictorial întreg dedicat în special scumpilor mei părinţi şi celor doi nepoţei ai lor. Multumim din suflet pe această cale Micului Studio şi extraordinarilor membri ai echipei formatoare!