Mi se pare incredibilă capacitatea bebelușilor de a se adapta la noua viață - viața pe uscat - cea care îi așteaptă după cele 9 luni petrecute exclusiv împreună cu mămica lor. Ca un calup de plastilină - sau cum ar zice Bee, ca o bucată de fimo numai bună de pus la cuptor - comportamentul și acțiunile nou-nascuților (mai nou, sugari) se sedimentează, creionându-se blue-print-uri de personalitate.
Este un fapt - sau cum ar spune Colonelul, care s-a bătut cu X-Men și și-a cam luat-o, din filmul 3D Imax cu nume de poză de messenger, "...and that too, is a fact!" - faptul că Matei doarme foarte bine noaptea încă de când am ajuns să ne reunim acasă. Zilele trecute a ajuns la performanța unui șir de aproape 10 ore de somn nocturn, fără pauza de 5 minute de masă. Că mai spre dimineață s-a înfruptat de parcă era dezlegare la lapte, that too is a fact.
Iar atunci când Matei este odihnit, chiar și circul Struțchi ar fi invidios pe atmosfera de voie bună și pe starea de veselie pe care el o emană. Ne rasplătește cu zâmbetele lui sugubețe în fiecare zi, câteodată zâmbetele devin chiar sonore ceea ce provoacă deliciul audienței.
Dar dacă veni vorba de audiență, chiar în acest moment sub noi se desfășoară un bairam de "casă nouă" coroborat cu o aniversare. Se cam aude, noroc cu acea capacitate despre care spuneam, cea care acționează în moduri nebănuite și permite bebelușilor să doarmă chiar dacă în vecinătatea lor trec mașini pe piatră cubică, claxonează taximetriști sau discoteca e prea mică pentru ca cei de jos să mai sară în cap.
Oamenii sunt chiar OK, au venit săracii mai devreme să ne atenționeze de imineța petrecerii, este foarte bine când lumea se mai și distrează! Plus că o să le întoarcem serviciul în curând, în aprilie :D ; Ne-am și gândit așa un pic, de principiu: ducem bebelușii un etaj mai sus și așteptăm capacitatea să își intre în drepturi - sau în roluri - întruchiparea lui Moș Ene. Abia aștept! Chiar mi-era dor de astfel de acțiuni extrasportive și sunt sigur că nu vorbesc numai în numele meu...nu mami? :)
'till next time, rock on!
Later edit: Muzica nu prea e cine știe ce... mă așteptam la mai mult...
Late later edit: haha, cum ne-am transformat noi, parca, in batranica 'i-am citit eu' din reclama. Vecinii de mai jos, dragii de ei, au venit zilele trecute sa ne atentioneze si sa se scuze totodata ca mai au de dat 6 gauri cu bormasina.
RăspundețiȘtergereCum stam intr-un bloc cu 4 apartamente, cate unul pe palier, nu ai cum sa nu interactionezi cu vecinul.
Ce mi se pare amuzant, este ca avand un bebe, am fost automat plasati intr-o alta categorie. Vecinii, care formeaza un cuplu de maximum 27 de ani si par boemi, ni se adreseaza cu o oarecare ingrijorare si perocupare pentru binele piticului.
Iar eu ma simt materna, zambadu-i cu simpatie si intelegator, din ciclul: 'eheei, si noi faceam ceaiuri dansante d-astea, maica...'
Insa, nu stiu daca am procesat corect, dar asa am simtit, pentru ca oamenii sa se simta bine si nu deja incoltiti ca niste intrusi: un vecin cu urechea foarte fina care a lasat anunt pe usa chiriasului anterior - sa isi OPREASCA PENDULUL si il semna generic 'Vecinii', a facut acelasi lucru cu noii chiriasi, rugandu-i (!) sa dea televizorul mai incet dupa zece pentru ca se aude in peretele din stanga si in plafon.
Cum plafonul eram noi, nu ne-am simtit asimilati de termenul generic 'Vecinii' si am sunat la usa omului, spunandu-i ca nu noi avem urechi atat de fine...
asta da bafta cu 10 ore legate! noi abia acum la doi ani ne putem lauda cu asa performante(noapte legata, nu 10 ore)...in fine, ce planuiti voi in aprilie, ca nu am prins exact?
RăspundețiȘtergereRaluca, pe langa faptul ca si noi o consideram o mare bafta...nu ne prea vedem nici meritul :)Revenind la aprilie...se intampla, odata in viata, cam cum ti s-a intamplat si tie nu de demult, sa implinesti 30. Chiar daca mai e ceva pana atunci (si vom reveni cu o invitatie oficiala pe mail) ne-am bucura foarte foarte mult sa veniti si voi!
RăspundețiȘtergere